Ai prieteni misto? Bun, te iau acasa!

Oameni buni, voi ati observat ca mai bine esti amic, decat sa te combini?
Pai treaba e tare dubioasa.
De ce? Pai pentru ca relatia se transforma intr-o inchisoare. Stam geana pe celalalt, vrem tot timpul sa stim ce face, cum face, unde si mai ales cu cine face. Asta nu se numeste viata, ci clar inchisoare. O negam... dar toti o facem.
Ne place omul respectiv. Prietenii lui, mai putin. Ne combinam si incepe povestea.
Povestea asta, se transforma la un moment dat, in circ. Pastram totusi aparentele cand lumea intreaba cum mai merge cu x-ulescu. "Merge minunat!" Ca la o luna mai tarziu sa fii single si sa plangi pe la toate colturile.
Astepti o perioada ca unul din voi sa faca primul pas spre impacare. Uneori pasul asta e facut, alteori nu. Si cand e facut, oricum nu aduce nimic bun cu el. Nu mai merge frate, nu mai merge dupa o despartire. Clar.
Ce rost are sa te intorci, daca stii deja ce ai lasat in spate? Uneori din lipsa de ocupatie, din frustrare sau din dorinta de a da tu papucii. In fine.
Trece perioada asta. Urmatoarea miscare e sa stergi toate rahaturile comune - poze, check-in-uri, comentarii si restul. Ba frate, da' cu ce folos? Lumea oricum le stie deja. Le stergi sa le uiti tu? Da... sa nu le mai vezi acolo. De uitat n-ai cum, frate, n-ai cum. Keep tryin'.
Unde eram? A da... deci nu e mai bine sa fii amic decat sa te combini?
Prietenii stiu intotdeauna cine a fost de fapt de vina in relatie, pentru ca ei privesc totul obiectiv. 
Eu stau si ma uit la mine. Cu toti fostii nu mai vorbesc, nici macar nu stiu daca au murit sau nu. Doamne ajuta! Bai, dar in schimb... cu prietenii lor... cum sa nu? E ca la inceput!
Stau si ma minunez cum mesajele cu "La multi ani", le primesc de la prietenii lor si nu de la ei, saracutii fosti. Martirii - atata suferinta le-am provocat... Ar trebui sa fiu ucisa cu pietre.
In fine... lucruri pe care ei mi le-au promis, prietenii lor le indeplinesc. Si tot asa.

Stateam acum 2 seri la o sueta cu un tip. Tare tipul. Am ales insa prietenia cu el... Ce rost are altfel? Sa se consume flacara in cateva luni, in loc sa avem o prietenie daca nu pe viata, macar mai lunga decat o relatie?

E ca si cum... "Ai prieteni misto? Bun, te iau acasa! Si in caz ca se termina, raman oricum cu prietenii tai misto!"

Voi ce ati alege? Am ajuns la momentul asta, cand orice rahat il cantaresc si il intorc pe toate partile, in toate unghiurile posibile. Nu cumva sa fac vreo alta greseala.
Da' cica si asta e ok - sa gresesti de 3-4-5-6 ori, doar pentru a fi sigur!