Love always wins*

Love always wins*

duminică, 28 decembrie 2014

Doua saptamani de menstruatie. Sau o luna! Depinde de job...

Sarbatorile astea.. ne sug de vlaga. Incercam cu totii sa parem cat mai fericit si iubiti oameni de pe planeta. E o concurenta crunta - care are pozele mai frumoase, mai multe like-uri, cele mai frumoase si scumpe cadouri si pe unde ne petrecem vacanta. Cat de superficiali.
M-am molipsit si eu... bat-o vina de tehnologie.

Dupa ce ca astept 15 minute sa vii, mai faci si figuri ca e cursa scurta! Stai acasa daca nu-ti convine!
Nu, nu-ti dau 10 lei! Cursa nu face 10 lei! Idiotule... ma grabesc!
Intru in mall. Mall?
Cand aveam 10 ani visam la o bicicleta sub pom, pe care oricum, n-am primit-o niciodata. Acum copiii viseaza la smartphone-uri si haine de firma. Iar noi, oamenii mari, ne dorim persoane sub brad. Dar nu iubiti/iubite... nici fosti/foste. Ce ziceti de parinti? Unii nu ii au alaturi... altii ii alunga din camera, in fiecare dimineata, ca sunt treziti prea devreme. Ar fi tot aia... copiii nimanui. 
Dar imi uit repede gandurile si intru intr-un magazin.

Vai! Asta e medalionul pe care mi-l doresc de atata timp! Stai..cat costa? 50 lei? Da' ce, e de aur? Lasa... poate il cumpar de ziua mea. Nu uita... ai banii numarati pentru cadouri. Randu' tau sa primesti, a trecut de cativa ani; acum ti-a venit randul sa daruiesti.
Bun... unde mi-am pus biletul? Ah... nenorocitul ala de bilet, sigur o sa uit ce dracu' tre' sa cumpar, daca nu-l gasesc! Stai, stai... l-am gasit!
Mama... da' ce-i coada asta la carucioare?! Bai, da' am 50 de bani? Oh.. de ce nu m-am gandit la asta inainte sa plec de acasa? Hai sa schimb un leu... vai, coada si aici... De ce e lumea asa grabita?! De fapt stai... si eu sunt "lumea".
Dar nu pot eu sa car produsele in brate? Cat de greu sa fie...? Si in felu' asta, evit asteptarea!
Vai, uite ce bradut dragut si micut! Ar trebui sa imi iau si eu unu... si asa nu simt ca vin sarbatorile. Ah, si uite si globulete argintii!
Unde-s dulciurile? Vreau ciocolata! Si suc! Mama, ce aglomeratie... Si am nevoie la toaleta! Nu, stai... suna telefonul! Cine m-ar putea suna? Nu ma suna nimeni de obicei... ah, el era... EL? Vai, am uitat complet!
Intr-o ora?! N-am timp nici sa respir! Asa stabilisem?! Unde mi-e capul? Si cadourile? Trebuia mai intai sa le cumpar pe alea...
Nu-i timpul pierdut! Intr-o ora, se pot face multe.
Nu, stai... unde te duci, bre?!Lasa cadourile! N-ai nimic de baut acasa... vine omu', ce-i pui pe masa?
Da bine, bine... dar nu voi avea timp!!!
Pai si ce, te-am pus eu sa pierzi o juma' de ora, uitandu-te la medalionul ala? Si daca luai 50 de bani de acasa, evitai asteptarea... Dar oricum... care-i graba? Cadourile le poti cumpara si maine...
Dar maine e Ajunul!
Da... dar in seara asta, te vezi cu el. 
Pai stiu, dar...
Niciun dar! Hai ia ceva de baut si hai acasa... si acolo ai multe de facut!
Nu, stai! Cat e ceasul?! N-am timp sa ma spal pe cap... Oh Doamne! Atata agitatie si nici macar nu e Craciunul... de as gasi sub brad o cutie cu niste timp in plus, ce bine ar fi...
Dar stai... el vine in seara asta... De Craciun, sunt singura. N-as mai avea nevoie de timp...
Stai! Ne miscam si noi acasa? Sa chem taxiul? Nu, nu inca! Vai... am uitat, n-am tigari!
Stai... ma suna iar! Unde mi-am pus telefonul?
De ce niciodata nu gasesc nimic in geanta asta?! Si e singura mea geanta...

marți, 2 decembrie 2014

O noapte de amor si un cadou de Craciun

Am o lista lunga cu dorinte de Craciun. Dar n-o sa-mi exprim niciuna din dorinte. Eventual, voi lupta pentru ele. Ca nu-ti baga nimeni in traista si oricum nimanui nu-i pasa de dorintele altcuiva.
Ma obosesc sarbatorile. Ma oboseste ideea ca noi oamenii, daruim si suntem mai sociabili doar in perioada asta. Sunt satula de mesajele cu "La multi ani!" sau "Craciun fericit!", de la oameni cu care n-am vorbit de ani de zile.
As putea sa privesc Craciunul ca o seara repetitiva, in care el ii mototoleste ei cerceafurile. O vrea. E o dorinta. O dorinta, pe care luna i-o indeplineste in fiecare seara.
O are. O are si o mai vrea. Nu se poate satura. Ii place aroma ei si cum il prinde intre picioarele-i zvelte.
O saruta apasat unde nu s-ar fi gandit niciodata, iar ea il insemneaza pe spate. Este a lui.
In fiecare noapte, ii mai dezvaluie un secret al trupului ei, plin de mister. Ea il face barbat noaptea, ca ziua ce vine sa ii suga barbatia, lumea in care el se invarte.
Tot la ea vine, tot intre cearceafurile ei isi regaseste barbatia.
E dur sa compar Craciunul cu o noapte de amor. Cu mai multe nopti de amor.
Dar e acelasi lucru. De asta am curaj sa scriu ce scriu acum. Suntem pacatosi in restul anului. Mintim, furam, tradam. De Craciun, ne incarcam bateriile. Nu-i corect.
Pentru ca ea, la un moment dat, va vrea un 100% barbat. Si nu unul care o cauta doar pentru a-si regasi barbatia. Va vrea un intreg. Un intreg care sa-i ofere tot, nu doar nopti nedormite si pline de amor.
Ei bine... dar cine mai e 100% barbat in ziua de azi? Si ce alta sarbatoare se poate compara cu Craciunul?
Niciunul.
Asa ca nu, nu trebuie sa asteptam Craciunul, pentru a fi mai buni, pentru a ierta.
Nu, nu trebuie sa astepti ca ea sa se sature de noptile pe care i le oferi.
Putem face bine si putem fi oricand buni. Trebuie doar sa vrem.
Toate pacatele, nu le speli intr-o singura noapte. Nici macar de amor.
















^Chiar daca am zis ca nu imi voi exprima vreo dorinta. All I want is money. Dupaia "you".