Love always wins*

Love always wins*

sâmbătă, 15 noiembrie 2014

Cand ma-sa le stie pe toate...

Am fost bantuita intotdeauna de ideea ca la un moment dat, voi avea o soacra.
Da bai, d-aia acra. Pai ce mama de baiat mai e dulce in ziua de azi? Niciuna! Da' pe buna dreptate. Cu atatea sugative de bani in jur, cum sa nu te temi pentru puiul tau?
Cum il creste ea singurica de la o varsta frageda, cum ii pune pachetel la microbuz saptamana de saptamana, cum a fost martora la primul succes dar si esec al puiului..
Da' intre timp iubirea mamicilor se altereaza si...

Era august. Bateam la usa, cu inima in gat. Puiul nu era acasa, asa ca ma-sa m-a invitat inauntru sa discutam.
Sa discutam?! Ce rahat sa discutam? In ce pozitie ne place sa facem sex? Poate o roade curiozitatea, m-am gandit atunci...
Si isi aprinde o tigare. Cum e cand esti instabil emotional si altu' fumeaza langa tine, tu fiind fumator? E al dracului de nasol. E ca si cum un gras e la dieta, dar mananci friptura de porc in fata lui.
Si pentru ca era prima data cand ne vedeam fata in fata, nu voiam sa dau nasol. Habar n-aveam ca deja o facusem, fara sa ne cunoastem personal. Dar n-am fumat. S-a scuzat ca n-are suc si nici cafea; stiam, puiul nu consuma cofeina, nu tu Cola, nu tu cafea. Asa ca mi-a pus un pahar cu apa. Am fost recunoscatoare - langa ea, ma simteam ca in desert.
Cu fruntea plina de brobonele, incercam sa rostesc cate ceva, cat mai corect si coerent. Nu-mi iesea, ochii ei albastri ma intimidau, de uitasem cum ma cheama.
M-a descusut, m-a cusut, ca la final sa ma descoasa la loc. De ganduri. Aveam o lacrima in ochi, de furie ca auzea doar ce ii convenea. Puiul era cel mai frumos si bun om de pe pamant, iar eu o pipita care n-are ce castiga daca sta cu el. Asa cica... "stia" de ceea ce aveam eu nevoie.
Eram in usa si-mi spunea de incheiere, ca trebuie sa gasesc pe cineva care sa ma intretina, sa ma plimbe... ca de asta am eu nevoie la varsta pe care o am. Puiul n-are timp de iubire.
"Decat sa se opreasca la prima, mai bine sa le insire pe toate." Oare?
O speria ideea ca sunt o iubita buna pentru puiul ei.
Deja puiul o suna mai rar...

...ce te faci cand lupti cu iubirea unei mame pentru puiul ei? In majoritatea cazurilor, mamele castiga.
Tre' sa fie el prea barbat, ca sa te aleaga pe tine. Dar majoritatea traiesc sub fusta mamicii pana la adanci batraneti.
Ca uneori, iubirea asta devine atat de bolnava...
Parca citeam gelozie pe buzele ei. Gelozie ca puiul ei imi spune mie prima "buna dimineata".
N-ai cum sa te lupti cu ele, ma. N-ai cum! Ce-s femeile niste leoaice, dar ce-s mamele de baieti...

6 comentarii:

  1. Amuzanta povestioara... e un oarecare deliciu sa vezi cum altii sunt invinsi de confratii lor (in cazul asta tot o persoana de sex feminin) cu propriile arme (intr-un anume fel) dar ce nu am inteles si poate poti sa imi explici sunt urmatoarele: de ce timiditate in discutia/intalnirea cu viitarea/posibila soacra? de ce atata interes pentru ce crede si cum te vede altcineva? si mai ales de ce atata lasitate? adica de ce bati in retragere doar dupa o scurta batalie pierduta? ori intr-un anume fel nu prea tineai/tii cu adevarat la el ori doamne fere chiar ai dat peste o muma (nu mama) :) adica ce te-a putut speria atat de mult la ea? cel putin din punctl meu de vedere, ca persoana de sex masculin, la mine intimidarea ar fi daca as suna la usa si mi-ar deschide tatal (ca nici taticul fetitei nu sare departe de mamica baietelului) ori cu vre-un topor ori par/bata de baseball ori cu vre-o maceta, drujba, sticla sparta, coasa, arma de foc etc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Apreciez interesul ^_^
      Raspunsul la toate este... ca ne despartisem si m-am dus la el neasteptata, unde mi-a deschis maica-sa.
      De aici timiditatea, pentru ca a fost prima si ultima oara...
      Iar cum poti deduce, n-a fost vorba de lasitate... pur si simplu, luptam singura si am ales in ziua aia sa renunt, spunandu-mi de nenumarate ori "Lasa-l in pace pe ..." Intelesesem ideea - si daca ne-am fi impacat, printr-o minune, mi-ar fi pus bete in roate.

      Ștergere
  2. Acum incep sa se potriveasca piesele de puzzle. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ideea este ca oamenii obisnuiti sunt asa de mediocrii, toti cu aceleasi prejudecati culese inca de la o varsta frageda din societate. Personalitatea lor se modeleaza in jurul unor forme construite de niste minti geniale dar care doresc sa puna stapanirea pe oameni si sa ii transforme in niste resurse de care au ei nevoie pentru a-si satisface nevoile. De cat timp nu s-a mai oprit un om de rand in drumul, grabit, spre servici sa traga aer in piept si sa se bucure de lucrurile care il inconjoara? De cat timp nu mai exista om de rand al carui cel mai de pret lucru sa nu coste nimic? si intrebrile pot continua la infinit si pierdem din vedere esentialul. Ideea e ca tu promiti asa ca nu are rost sa te-nconjori de oameni mediocrii, ba din potriva cauta sa fii cea mai proasta dintr-un grup. Citeste mult, observa mult, contempleaza mult. Iar urmatorul tau "pui" sa fie cel putin la acelas nivel filozofic ca tine astfel urmatorul tau "pui" nu o sa mai poata fii influentat de "mami" in deciziile ce privesc viata lui, cu atat mai mult deciziile amoroase.

    RăspundețiȘtergere