Love always wins*

Love always wins*

joi, 28 mai 2015

O jucarie mica pentru un copil mare


M-ai intalnit la un film.

Cum un copil isi intalneste in supermarket masinuta preferata.
M-ai vrut.
Si ai apelat la toate siretlicurile, asemeni unui copil in fata mamei, pentru a tine in maini masinuta preferata.
Dar erai un copil rasfatat, nu meritai ceea ce voiai.
Totusi ai primit-o intr-o zi, cand nu te asteptai, din partea mamei.
Te-ai trezit intr-o dimineata, cu cadoul langa pat.
Erai buimac, doar trezit din somn.
Ai luat cu egoism masinuta in maini.
Te-ai jucat cu ea o perioada.
Era jucaria pe care nu voiai sa o imparti cu nimeni.
Dar, ca orice copil, te-ai plictisit de ea.
O luai in maini din ce in ce mai rar.


Aveai amintiri frumoase cu ea.
Inima nu te lasa sa renunti la ea complet
Dar prietenul tau de bloc, cu care bateai mingea in parc in serile cand nu aveai teme de facut pentru a doua zi, ti-a spus ca masinuta e deja invechita.
Ca ti-ar trebui una noua, care nu are rotile tocite pe podeaua camerei tale in noptile lipsite de somn.
Si l-ai crezut, copil naiv.
Ai aruncat masinuta.
Din ziua aceea, mama ta nu ti-a mai facut niciun cadou.
Stia atunci ca nu meritasei nimic.
Nici macar masinuta aceea, cumparata cu mari eforturi.
Aveai sa aflii mai tarziu ca prietenul tau nu avea sa primeasca niciodata o asemenea masinuta.
Avea dorinte, dar nici mama lui nu ii mai facea cadouri.
Stricase prea multe jucarii.
Avea sufletul sarac.
Acum stii ca esti la fel de sarac precum el.
Stati in fiecare seara si va jucati cu mingea.
Aceesi minge, pe aceeasi alee trista.
Aproape ca nu-ti mai faci nici temele...
Masinuta fusese doar un capriciu.
Copile, o sa-ti fie dor.
Cand vei creste, iti vei aminti de vechea ta masinuta.
Si vei vrea sa dai timpul inapoi.
Dar oamenii mari nu au jucarii.
Oamenii mari au lacrimi si regrete.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu